Si…plangem, in brate ne strangem si iertam,
Suflete frangem si plecam
Si suntem oameni, trebuie raspunsurile sa le invatam,
Si de intrebari, de intrebari, hmm, mai ales sa uitam.
Am pierdut destul timp si simt totul schimbat,
Am luptat, castigat, pierdut, regasit,
Apoi te-am respins, impins, imbrancit, m-am dezgolit
De trecut de prea multe ori,
Am simtit corzile sufletului precum cele ale unei viori
Am vazut cum e sa mori,
Of si ce frumoasa-i moartea,
Am transmis cartea sfanta in acorduri muzicale
Si ma framanta inca detsule intrebari fara raspuns,
Dar am patruns destule porti inchise,
Am fost legat de destule vise
In versuri multe sufletele celor din jur le am scrise
Si daca as fi intrebvat daca stiu cine sunt
As putea spune ca am aflat
Si tocmai de aceea am sa fur ideea
Si-ai sa te peirzi poate definitiv renuntand la ratiune
Si dorind sa actionezi instinctiv de-acum inainte
Si dupa tot ce am spus am un raspuns,
Dar mai ai o intrebare de pus?